· 6 min de citit

Succesiunea la notar în Constanța: termene, acte și certificatul de moștenitor

Cum se dezbate o succesiune la notar în Constanța: notarul competent, termenul de un an pentru acceptare, actele de pregătit și certificatul de moștenitor.

După decesul unei persoane apropiate, moștenitorii au de lămurit și partea juridică: cine moștenește, ce bunuri intră în moștenire și cum ajung acestea pe numele lor. În cele mai multe cazuri, totul se rezolvă la notar, prin procedura succesorală notarială, care se încheie cu certificatul de moștenitor. Mai jos găsiți pașii, termenele care contează și actele de pregătit.

Care notar este competent pentru o succesiune din Constanța

Moștenirea se deschide în momentul decesului, la ultimul domiciliu al defunctului (art. 954 din Codul civil). Din decembrie 2024, procedura succesorală este de competența notarului public dintr-un birou aflat în circumscripția tribunalului în care defunctul și-a avut ultimul domiciliu, iar dezbaterea are loc numai la sediul biroului notarial (art. 15 lit. a) din Legea nr. 36/1995). Pentru o persoană care a locuit în municipiul Constanța, puteți alege, așadar, un notar din circumscripția Tribunalului Constanța.

Dacă în circumscripție sunt mai mulți notari, competența aparține celui sesizat primul. Notarul verifică în registrul de evidență a succesiunilor dacă procedura nu a fost deja deschisă la alt birou (art. 103 alin. (3) din Legea nr. 36/1995). De aceea, este bine ca moștenitorii să se înțeleagă de la început la ce notar merg.

Când ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află în România, se aplică reguli speciale: competent este notarul cel dintâi sesizat, în circumscripția căruia se află un imobil din moștenire sau, în lipsa imobilelor, bunuri mobile ale defunctului (art. 954 alin. (3) din Codul civil și art. 103 alin. (4)–(6) din Legea nr. 36/1995).

Termenul de un an: cel mai important termen

Dreptul de a accepta sau de a renunța la moștenire (numit „opțiune succesorală”) se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii (art. 1.103 din Codul civil). În anumite situații termenul curge de la altă dată, de exemplu când testamentul este descoperit ulterior sau când moștenitorul află mai târziu de legătura de rudenie.

Cine cunoștea decesul și calitatea sa de moștenitor, dar nu a acceptat moștenirea și nici nu a renunțat expres în acest termen, este prezumat că a renunțat (art. 1.112 din Codul civil). Acceptarea poate fi expresă, printr-un înscris, sau tacită, prin acte pe care nu le-ar putea face decât un moștenitor, de pildă vânzarea unui bun din moștenire (art. 1.108 și 1.110). Renunțarea, în schimb, nu se presupune: se face printr-o declarație autentică, la orice notar public sau la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României (art. 1.120).

Termenul de un an privește acceptarea, nu încheierea dosarului. Contează însă și un al doilea termen, fiscal: dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în 2 ani de la deces, moștenitorii nu plătesc impozit pe transferul proprietății; dacă procedura nu se finalizează în acest termen, se datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale (art. 111 alin. (3) din Codul fiscal). Impozitul se calculează și se încasează de notar înainte de încheierea finală (art. 111 alin. (6)).

Cum decurge procedura la notar

  1. Cererea de deschidere. Poate fi depusă de oricare dintre moștenitori, de creditori sau de altă persoană cu un interes legitim. Cuprinde datele de stare civilă ale defunctului, moștenitorii prezumtivi, bunurile cu valoarea lor și datoriile (art. 104 din Legea nr. 36/1995).
  2. Verificările. Notarul cere certificatele de atestare fiscală ale defunctului de la organul fiscal central și de la cel local (art. 160 alin. (2) din Codul de procedură fiscală) și verifică registrele notariale.
  3. Citarea. Sunt citați cei cu vocație la moștenire, iar dacă există testament, și legatarii și executorul testamentar (art. 106 din Legea nr. 36/1995).
  4. Dezbaterea. Notarul stabilește moștenitorii, cotele lor și bunurile (art. 107). Dacă defunctul era căsătorit, lichidează mai întâi regimul matrimonial, ca să separe partea soțului supraviețuitor (art. 1.133 alin. (2) din Codul civil).
  5. Certificatul de moștenitor. Pe baza încheierii finale, notarul redactează certificatul, câte un exemplar pentru fiecare moștenitor (art. 116 din Legea nr. 36/1995).

La cerere, notarul poate face și inventarul bunurilor (art. 105). Dacă moștenitorii își contestă calitatea sau nu se înțeleg asupra bunurilor ori a cotelor, procedura se suspendă și părțile sunt îndrumate spre instanță (art. 109). Succesiunea poate fi cerută și direct în instanță (art. 110).

Ce acte să pregătiți

Lista exactă o stabilește notarul, în funcție de dosar, dar de regulă vă trebuie:

  • certificatul de deces;
  • actele de identitate și actele de stare civilă ale moștenitorilor (certificate de naștere, de căsătorie), care dovedesc rudenia cu defunctul;
  • actele de proprietate pentru imobile (contracte, certificate de moștenitor anterioare, hotărâri judecătorești), cu datele de carte funciară și cadastrale;
  • documente pentru celelalte bunuri: autoturisme, conturi bancare, părți sociale;
  • testamentul, dacă îl aveți;
  • dovezi privind datoriile defunctului, dacă există.

Ce dovedește certificatul de moștenitor

Certificatul de moștenitor face dovada calității de moștenitor, legal sau testamentar, și a dreptului de proprietate al moștenitorilor care au acceptat moștenirea asupra bunurilor din masa succesorală, în cota cuvenită fiecăruia (art. 1.133 din Codul civil). Cu el se face înscrierea în cartea funciară și se pot trece pe numele moștenitorilor celelalte bunuri. Dacă moștenitorii vor doar să își dovedească această calitate, fără stabilirea bunurilor, notarul poate elibera un certificat de calitate de moștenitor (art. 117 din Legea nr. 36/1995).

Greșeli frecvente

  • Amânarea fără motiv: după 2 ani de la deces apare impozitul pe moștenire.
  • Folosirea sau vânzarea bunurilor din moștenire înainte de a vă hotărî, care poate valora acceptare tacită.
  • Moștenitori care depun cereri la notari diferiți.
  • Imobile neintabulate sau acte de proprietate lipsă, care prelungesc procedura.

Întrebări frecvente

Trebuie să fie prezenți toți moștenitorii?

Moștenitorii sunt citați. Cine nu poate veni se poate face reprezentat prin procură autentică sau poate da declarație autentică de acceptare ori de renunțare, inclusiv la consulatele României. Vedeți articolul despre procura notarială.

Răspund cu banii mei pentru datoriile defunctului?

Moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile moștenirii numai cu bunurile din moștenire, proporțional cu cota fiecăruia (art. 1.114 alin. (2) din Codul civil).

Putem împărți bunurile odată cu succesiunea?

Da, dacă toți moștenitorii sunt prezenți, au capacitate deplină de exercițiu și se înțeleg. Dacă în moștenire sunt imobile, convenția de partaj se încheie în formă autentică (art. 1.144 din Codul civil). Detalii în articolul despre partaj.

Cum se stabilește onorariul pentru succesiune?

Pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului justiției, în funcție de valoarea masei succesorale. Explicații în articolul despre onorariile notariale.

Dacă aveți de dezbătut o succesiune în Constanța și nu știți de unde să începeți, completați formularul: vă ajutăm să pregătiți dosarul și vă punem în legătură cu un birou notarial. Cereți o ofertă.

    Distribuie:
    Înapoi la articole