· 4 min de citit

Contractul de donație la notar: formă, impozit, raport și reducțiune

Donația unui imobil se face la notar, în formă autentică. Aflați când datorați impozit, ce sunt raportul donațiilor și reducțiunea și când se poate revoca.

Donația este contractul prin care o persoană (donatorul) transmite gratuit un bun altei persoane (donatarul). Cel mai des, părinții donează copiilor un apartament sau un teren. Pare simplu, dar donația are consecințe care apar abia la moștenire, de aceea merită înțeleasă înainte de semnare.

Forma autentică este obligatorie

Donația se încheie prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute (art. 1.011 alin. (1) din Codul civil). Fac excepție donațiile indirecte, cele deghizate și darurile manuale (art. 1.011 alin. (2)). Darul manual este posibil doar pentru bunuri mobile corporale de valoare redusă, până la plafonul prevăzut de Codul civil, și se încheie prin acordul părților însoțit de predarea bunului (art. 1.011 alin. (4)). Când se donează bunuri mobile, acestea trebuie enumerate și evaluate într-un înscris, sub sancțiunea nulității (art. 1.011 alin. (3)).

Notarul care autentifică donația o înscrie de îndată în registrul național notarial, iar pentru imobile se aplică și regulile de carte funciară (art. 1.012).

Donația nu se poate lua înapoi după bunul plac

Donația este irevocabilă. Este lovită de nulitate absolută, de exemplu, donația care îi permite donatorului să o denunțe unilateral, care depinde de o condiție aflată numai în voința lui sau care îi permite să dispună în viitor de bunul donat (art. 1.015 din Codul civil).

Donația poate fi revocată doar în cazurile prevăzute de lege (art. 1.020):

  • pentru ingratitudine: dacă donatarul a atentat la viața donatorului sau a unei persoane apropiate lui, dacă se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator ori dacă refuză nejustificat să îi dea alimente donatorului ajuns în nevoie (art. 1.023);
  • pentru neexecutarea sarcinilor: dacă donatarul nu îndeplinește obligațiile asumate prin contract, donatorul poate cere executarea lor sau revocarea donației, în termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executată (art. 1.027).

Excepție: donația între soți este revocabilă, dar numai în timpul căsătoriei (art. 1.031).

Impozitul la donația unui imobil

La donația între rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum și între soți, nu se datorează impozitul pe transferul proprietății (art. 111 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal). Între părinți și copii, bunici și nepoți, frați sau unchi și nepoți nu se plătește, deci, acest impozit. În celelalte cazuri, se aplică aceleași cote ca la vânzare, calculate și încasate de notar înainte de autentificare (art. 111 alin. (1) și (6)).

Ce se întâmplă cu donația la moștenire

Rezerva succesorală și reducțiunea

Unii moștenitori au dreptul la o parte minimă din moștenire, chiar împotriva voinței defunctului: soțul supraviețuitor, descendenții (copii, nepoți) și ascendenții privilegiați (părinții) (art. 1.086–1.087 din Codul civil). Rezerva fiecăruia este jumătate din cota pe care ar fi primit-o ca moștenitor legal (art. 1.088).

La calcularea rezervei, valoarea donațiilor făcute în timpul vieții se adaugă, doar pentru calcul, la moștenire (art. 1.091). Dacă o donație încalcă rezerva, ea poate fi redusă, la cererea moștenitorilor rezervatari (art. 1.092). Dreptul la acțiunea în reducțiune se prescrie în 3 ani de la deschiderea moștenirii sau de la data la care rezervatarii au pierdut posesia bunurilor (art. 1.095).

Raportul donațiilor

Soțul supraviețuitor și descendenții care vin împreună la moștenirea legală sunt obligați să readucă la moștenire bunurile primite prin donație fără scutire de raport (art. 1.146). Scopul este egalitatea între moștenitori: copilul care a primit un apartament îl „socotește” la împărțire. Donatorul poate scuti donația de raport, chiar în actul de donație sau printr-un act ulterior (art. 1.150 alin. (1) lit. a)). Cine renunță la moștenire nu mai datorează raportul și poate păstra donația în limitele cotității disponibile, cu excepția cazului în care contractul de donație prevede expres obligația de raport și pentru această situație (art. 1.147).

Ce să discutați cu notarul înainte de semnare

  • dacă donația este scutită sau nu de raport;
  • ce sarcini (obligații) își asumă donatarul, de exemplu întreținerea donatorului;
  • dacă bunul este comun, caz în care e nevoie de acordul ambilor soți (art. 346 din Codul civil);
  • actele necesare: act de proprietate, extras de carte funciară, certificat fiscal, acte de stare civilă care dovedesc rudenia.

Întrebări frecvente

Pot dona un apartament cu un contract scris acasă?

Nu. Donația unui imobil fără formă autentică este lovită de nulitate absolută.

Plătește impozit copilul care primește apartamentul de la părinți?

Nu, donația între rude până la gradul al III-lea inclusiv și între soți este scutită de impozitul pe transferul proprietății.

Pot anula donația dacă m-am certat cu donatarul?

Nu pentru o simplă ceartă. Revocarea pentru ingratitudine este posibilă doar în cazurile limitate prevăzute de art. 1.023 din Codul civil.

Frații mei pot cere apartamentul donat mie?

La moștenire, pot cere raportul donației, dacă aceasta nu a fost scutită de raport, sau reducțiunea, dacă le încalcă rezerva. Când nu se înțeleg, se ajunge la partaj, la notar sau în instanță.

Vreți să faceți o donație în Constanța? Completați formularul: vă ajutăm să pregătiți dosarul și vă punem în legătură cu un birou notarial. Cereți o ofertă.

    Distribuie:
    Înapoi la articole